Wednesday, February 13, 2008
Wednesday, December 12, 2007
valori europene
Valorile Europene in contextul actual , de Marius Alexandru NICOLESCU
(Material propus pentru publicare la data de: 4-09-2005)
După cum bine ştim, la ora actuală Uniunea Europeană este formată din 25 de State Membre. Într-un timp relativ scurt aceste state membre au trebuit să se alinieze la nişte standarde cunoscute drept valori europene. Totuşi, de la bun început valorile acestea au fost impuse, nicidecum formate. Ajungem să ne gândim astfel la o Uniune Europeană destul de scindată de faptul că se doresc două lucruri care nu au o bază comună - păstrarea tradiţiilor şi existenţa unui set de valori comune. Se ştie foarte bine faptul că tradiţiile şi obiceiurile unei ţări vor intra în conflict cu aceste valori impuse.
Luăm doar exemplul Spaniei în care lupta cu tauri contravine legilor europene la care Spania a aderat de bună voie, şi cunoaştem foarte bine că una dintre valorile europene este respectarea legilor europene de către toate statele membre.
Acesta este doar unul dintre exemple.
Valorile Europene au ajuns să fie şi un mijloc politic pe care membrii parlamentului european le evocă ori de câte ori cineva nu este de acord cu ei. Cel mai bun moment în care s-a putut observa faptul că valorile europene de fapt nu sunt acceptate de mare parte a populaţiei actuale a fost votarea constituţiei europene, eşuată în Franţa şi Olanda. De asemenea alte ţări nu au ratificat-o încă. Parlamentul Estoniei a amanat pentru toamna votul privind ratificarea Tratatului constitutional al UE, negand ca aceasta decizie are legatura cu respingerea Tratatului de catre Franta si Olanda ceea ce inseamna ca nici acestei populatii, in modul in care percepe ea nu poate accepta noua constitutie si implicit valorile europene. Estonia este tara care a aderat destul de recent la Uniunea Europeana. Deci s-a intamplat ceva de la ultimul val de aderare pana acum, care sa fi schimbat radical mentalitatea populatiei din Uniunea Europeana.
Până şi propunerea pentru modificarea constituţiei a fost luată pentru a „crea o Europă mai democrată“. Să însemne acest lucru că alta dintre valorile cu care Europa se mândreşte atât de mult nu funcţionează aşa cum ar trebui? Europenii încă nu sunt convinşi de faptul că Uniunea poate fi condusă eficient de la centru, adică de la Bruxelles, ceea ce înseamnă că nu cred în democraţia europeană. Ei cred mai degrabă în democraţia fiecărui stat în parte. Noua constituţie dorea să transfere mai multă putere spre Bruxelles, ceea ce i-a făcut pe oameni să conştientizeze gravitatea faptului şi criza cu care a început să se confrunte Uniunea.
De asemenea, faptul că Uniunea este definita ca un ansamblu de state care sunt conduse, chiar şi parţial de la Bruxelles, cu o economie comună, înseamnă şi o devalorizare economică pentru unele state. Drepturile minorităţilor, valoare europeană, strigată sus şi tare de la Bruxelles are o cu totul altă conotaţie în politica economică a statelor. Faptul că aceste minorităţi au drepturi egale cu ceilalţi cetăţeni într-o ţară a Uniunii înseamnă că vor beneficia de aceleaşi facilităţi de care beneficiază şi ceilalţi cetăţeni ai ţării, cu toate acestea ei îşi vor cere şi dreptul lor naţional, de a-şi putea vorbi limba, de a avea şcoli în limba lor, de a putea desfăşura activităţi administrative în liba maternă. Lucrul acesta distruge economia unor state şi implicit economia comună a Uniunii, de asemenea creează disensiuni la nivel politic prin existenţa mai mare sau mai mică a minorităţilor respective în ţările membre.
Respectarea drepturilor umane - intră sau nu intră aceasta în conflict cu etica şi morala? Numai libertatea exprimării libere a reuşit să creeze conflicte în masă. Dacă pentru Belgia sau Olanda o paradă a homosexualilor este tolerată, asemenea manifestări sunt considerate împotriva bunului simţ în ţări ca Suedia, Marea Britanie sau Grecia care nu s-au sfiit să îşi exprime indignarea faţă de acestea.
"Munca şi dreptul la Grevă" este şi acesta un pasaj din Drepturile omului. Care e problema cu munca? Nici una. Dreptul la grevă este cel care creează disensiuni. Cea mai importantă asociaţie de oameni de afaceri din Marea Britanie consideră că dreptul la grevă, aşa cum este el stipulat la ora actuală în CE aduce un grav deficit economiei, prin faptul că nu este specificată o bază, o linie anume de unde este o grevă ilegală sau nu. Astfel, după noile reglementări, în UE se va putea începe o grevă din orice motiv, numai pentru că acest lucru înseamnă pe de o parte dreptul la grevă şi pe de alta dreptul la liberă exprimare.
Sumbrul orizont pe care atacurile de la 11 septembrie 2001 ni l-au prezis ne dovedeşte iarăşi că una dintre valorile europene şi anume "Viata intima, inviolabilitatea domiciliului si secretul corespondentei" nu mai poate fi aplicată dacă statele membre doresc să păstreze pe de o parte integritatea Uniunii şi pe de altă parte securitatea sa. În stetele Unite s-a adoptat USA Patriot Act, UE ar trebui să adopte o poziţie similară, altfel este mult mai vulnerabilă la atacuri teroriste, iar bombele din Londra stau ca mărturie a acestui fapt.
O altă aşa zisă valoare europeană este cetăţenia. Toţi membrii UE sunt cetăţeni ai acestui conglomerat. Cetăţenia Europeana a fost definită prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat în 1992 la Maastricht, reprezentând o inovaţie conceptuală majoră a Tratatului asupra Uniunii Europene. Incluzînd drepturi, obligaţii şi participarea la viaţă politică, cetăţenia europeană vizează consolidarea imaginii şi a identităţii Uniunii europene şi implicarea mai profundă a cetăţeanului în procesul de integrare europeană.
Bine, bine, integrăm, îi dăm obligaţii, responsabilităţi, dar îl întrebăm vreodată pe cetăţean dacă vrea aceste lucruri. NU, bineînţeles că nu, tratatul în cauză a fost semnat doar pentru a consolida imaginea uniunii, nu pentru a ajuta cetăţeanul în vreun fel. S-a scris şi se scrie în continuare că scopul UE este de a deveni a doua superputere mondială. S-a observat lucrul acesta cu ocazia aderării a 10 state în ultimul val. Valorile Europene au fost create doar pentru a da cetăţeneanului impresia faptului că Uniunea are de fapt alt scop, însă cetăţeanul în cauză nu poate accepta multe dintre aceste valori. Da, acestea sunt mai degrabă un factor de disensiune între ţările membre, numai dacă stăm să ne gândim la politica pentru războiul din Irak.
Să nu uităm că europa stă împărţită în două tabere: cea PRo Irak şi cea contra IRak. În acest caz nu mai avem o Uniune, avem ceva asemănător alianţei de la guvernarea României, care este împărţită în două mari tabere.
Împărţind europa în două mari tabere prin intermediul însăşi valorilor care ar fi necesare să o apropie creează o stare de disconfort general la nivel european, care cu timpul se poate dovedi foarte periculos pentru stabilitatea uniunii.
Am putea spune că soluţia în acest caz ar fi găsirea unui set de valori care să coincidă şi cu interesul popular, şi cu cel economic şi cu cel politic, acestea fiind adevăratele valori europene. Cât timp Europa se va ghida după un set de valori care nu le sunt folositoare vom avea mereu parte de disensiuni.
(Material propus pentru publicare la data de: 4-09-2005)
După cum bine ştim, la ora actuală Uniunea Europeană este formată din 25 de State Membre. Într-un timp relativ scurt aceste state membre au trebuit să se alinieze la nişte standarde cunoscute drept valori europene. Totuşi, de la bun început valorile acestea au fost impuse, nicidecum formate. Ajungem să ne gândim astfel la o Uniune Europeană destul de scindată de faptul că se doresc două lucruri care nu au o bază comună - păstrarea tradiţiilor şi existenţa unui set de valori comune. Se ştie foarte bine faptul că tradiţiile şi obiceiurile unei ţări vor intra în conflict cu aceste valori impuse.
Luăm doar exemplul Spaniei în care lupta cu tauri contravine legilor europene la care Spania a aderat de bună voie, şi cunoaştem foarte bine că una dintre valorile europene este respectarea legilor europene de către toate statele membre.
Acesta este doar unul dintre exemple.
Valorile Europene au ajuns să fie şi un mijloc politic pe care membrii parlamentului european le evocă ori de câte ori cineva nu este de acord cu ei. Cel mai bun moment în care s-a putut observa faptul că valorile europene de fapt nu sunt acceptate de mare parte a populaţiei actuale a fost votarea constituţiei europene, eşuată în Franţa şi Olanda. De asemenea alte ţări nu au ratificat-o încă. Parlamentul Estoniei a amanat pentru toamna votul privind ratificarea Tratatului constitutional al UE, negand ca aceasta decizie are legatura cu respingerea Tratatului de catre Franta si Olanda ceea ce inseamna ca nici acestei populatii, in modul in care percepe ea nu poate accepta noua constitutie si implicit valorile europene. Estonia este tara care a aderat destul de recent la Uniunea Europeana. Deci s-a intamplat ceva de la ultimul val de aderare pana acum, care sa fi schimbat radical mentalitatea populatiei din Uniunea Europeana.
Până şi propunerea pentru modificarea constituţiei a fost luată pentru a „crea o Europă mai democrată“. Să însemne acest lucru că alta dintre valorile cu care Europa se mândreşte atât de mult nu funcţionează aşa cum ar trebui? Europenii încă nu sunt convinşi de faptul că Uniunea poate fi condusă eficient de la centru, adică de la Bruxelles, ceea ce înseamnă că nu cred în democraţia europeană. Ei cred mai degrabă în democraţia fiecărui stat în parte. Noua constituţie dorea să transfere mai multă putere spre Bruxelles, ceea ce i-a făcut pe oameni să conştientizeze gravitatea faptului şi criza cu care a început să se confrunte Uniunea.
De asemenea, faptul că Uniunea este definita ca un ansamblu de state care sunt conduse, chiar şi parţial de la Bruxelles, cu o economie comună, înseamnă şi o devalorizare economică pentru unele state. Drepturile minorităţilor, valoare europeană, strigată sus şi tare de la Bruxelles are o cu totul altă conotaţie în politica economică a statelor. Faptul că aceste minorităţi au drepturi egale cu ceilalţi cetăţeni într-o ţară a Uniunii înseamnă că vor beneficia de aceleaşi facilităţi de care beneficiază şi ceilalţi cetăţeni ai ţării, cu toate acestea ei îşi vor cere şi dreptul lor naţional, de a-şi putea vorbi limba, de a avea şcoli în limba lor, de a putea desfăşura activităţi administrative în liba maternă. Lucrul acesta distruge economia unor state şi implicit economia comună a Uniunii, de asemenea creează disensiuni la nivel politic prin existenţa mai mare sau mai mică a minorităţilor respective în ţările membre.
Respectarea drepturilor umane - intră sau nu intră aceasta în conflict cu etica şi morala? Numai libertatea exprimării libere a reuşit să creeze conflicte în masă. Dacă pentru Belgia sau Olanda o paradă a homosexualilor este tolerată, asemenea manifestări sunt considerate împotriva bunului simţ în ţări ca Suedia, Marea Britanie sau Grecia care nu s-au sfiit să îşi exprime indignarea faţă de acestea.
"Munca şi dreptul la Grevă" este şi acesta un pasaj din Drepturile omului. Care e problema cu munca? Nici una. Dreptul la grevă este cel care creează disensiuni. Cea mai importantă asociaţie de oameni de afaceri din Marea Britanie consideră că dreptul la grevă, aşa cum este el stipulat la ora actuală în CE aduce un grav deficit economiei, prin faptul că nu este specificată o bază, o linie anume de unde este o grevă ilegală sau nu. Astfel, după noile reglementări, în UE se va putea începe o grevă din orice motiv, numai pentru că acest lucru înseamnă pe de o parte dreptul la grevă şi pe de alta dreptul la liberă exprimare.
Sumbrul orizont pe care atacurile de la 11 septembrie 2001 ni l-au prezis ne dovedeşte iarăşi că una dintre valorile europene şi anume "Viata intima, inviolabilitatea domiciliului si secretul corespondentei" nu mai poate fi aplicată dacă statele membre doresc să păstreze pe de o parte integritatea Uniunii şi pe de altă parte securitatea sa. În stetele Unite s-a adoptat USA Patriot Act, UE ar trebui să adopte o poziţie similară, altfel este mult mai vulnerabilă la atacuri teroriste, iar bombele din Londra stau ca mărturie a acestui fapt.
O altă aşa zisă valoare europeană este cetăţenia. Toţi membrii UE sunt cetăţeni ai acestui conglomerat. Cetăţenia Europeana a fost definită prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat în 1992 la Maastricht, reprezentând o inovaţie conceptuală majoră a Tratatului asupra Uniunii Europene. Incluzînd drepturi, obligaţii şi participarea la viaţă politică, cetăţenia europeană vizează consolidarea imaginii şi a identităţii Uniunii europene şi implicarea mai profundă a cetăţeanului în procesul de integrare europeană.
Bine, bine, integrăm, îi dăm obligaţii, responsabilităţi, dar îl întrebăm vreodată pe cetăţean dacă vrea aceste lucruri. NU, bineînţeles că nu, tratatul în cauză a fost semnat doar pentru a consolida imaginea uniunii, nu pentru a ajuta cetăţeanul în vreun fel. S-a scris şi se scrie în continuare că scopul UE este de a deveni a doua superputere mondială. S-a observat lucrul acesta cu ocazia aderării a 10 state în ultimul val. Valorile Europene au fost create doar pentru a da cetăţeneanului impresia faptului că Uniunea are de fapt alt scop, însă cetăţeanul în cauză nu poate accepta multe dintre aceste valori. Da, acestea sunt mai degrabă un factor de disensiune între ţările membre, numai dacă stăm să ne gândim la politica pentru războiul din Irak.
Să nu uităm că europa stă împărţită în două tabere: cea PRo Irak şi cea contra IRak. În acest caz nu mai avem o Uniune, avem ceva asemănător alianţei de la guvernarea României, care este împărţită în două mari tabere.
Împărţind europa în două mari tabere prin intermediul însăşi valorilor care ar fi necesare să o apropie creează o stare de disconfort general la nivel european, care cu timpul se poate dovedi foarte periculos pentru stabilitatea uniunii.
Am putea spune că soluţia în acest caz ar fi găsirea unui set de valori care să coincidă şi cu interesul popular, şi cu cel economic şi cu cel politic, acestea fiind adevăratele valori europene. Cât timp Europa se va ghida după un set de valori care nu le sunt folositoare vom avea mereu parte de disensiuni.
Wednesday, November 7, 2007
VOLUNTARIATUL
Voluntariatul, o activitate in plina dezvoltare in Romania
Autor: Dana Puscoci
Voluntariatul este foarte practicat in tarile Europei Occidentale si SUA, de catre oricine, fie ca sunt studenti, someri, angajati sau pensionari. Nevoia fiecaruia de a da ceva in schimb catre societate, de a-i ajuta pe cei mai putin norocosi sau de a lupta pentru o cauza umanitara este mult mai dezvoltata in aceste tari.
Daca ati aplicat pentru o bursa in strainatate, cu siguranta vi s-a cerut sa treceti la CV si activitatile de voluntariat pe care le-ati intreprins. De ce? Pentru ca voluntariatul spune ceva despre voi, despre ideile si cauzele in care credeti.
Dupa modelul importat din Occident, voluntariatul a fost adus in Romania de organizatiile neguvernamentale (ONG) care, prin definitia lor, realizeaza actiuni caritabile si de ajutorare a unor categorii de persoane sau in sprijinul unor actiuni. ONG-urile lucreaza cu voluntari deoarece resursele nu le permit angajarea unui numar mare de oameni.
O defintie a voluntariatului adoptata de Consiliul National al Voluntariatului este „activitatea desfasurata din proprie initiativa, de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala”.
Potrivit Legii voluntariatului din Romania, se incheie un contract de voluntariat, care este o conventie cu titlu gratuit, realizata intre o persoana fizica, denumita voluntar, si o persoana juridica, denumita organizatie gazda, in temeiul careia prima persoana se obliga fata de a doua sa presteze o activitate de interes public fara a obtine o contraprestatie materiala.
Articolul 5 din Legea voluntariatului stipuleaza faptul ca este interzis sa se incheie un contract de voluntariat in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prestari servicii sau a altui contract cu titlu oneros pentru efectuarea prestatiilor respective.
Fie ca va hotarati sa lucrati ca voluntari pentru un camin de batrani sau pentru o organizatie care se ocupa de copii cu disabilitati, pentru un adapost de animale sau pentru o organizatie internationala, iata care sunt motivele pentru care ar trebui sa fiti voluntari:
• pentru a va distra,
• pentru a castiga experienta in vederea obtinerii unui serviciu mai bun,
• pentru a nu pierde vremea acasa,
• pentru a va face noi prieteni,
• pentru a fi cu prietenii care sunt deja voluntari,
• pentru a invata lucruri noi si va forma deprinderi utile,
• pentru a da inapoi o parte din ceea ce ati primit de la altii,
• pentru a va face contacte utile, care va pot fi de folos de-a lungul carierei,
• pentru a va simti util,
• pentru a fi parte a unei organizatii prestigioase,
• pentru a testa o noua cariera,
• pentru a-i ajuta pe cei mai putin norocosi,
• pentru a realiza ceva, pentru a aduce o schimbare,
• pentru a ameliora comunitatea,
• pentru a-ti asuma o responsabilitate,
• pentru a face parte dintr-o echipa,
• pentru a intelege problemele comunitatii in care traiti.
In Declaratia Universala cu privire la voluntariat se evidentiaza faptul ca acesta este o componenta fundamentala a societatii civile. El insufleteste cele mai nobile aspiratii ale omenirii - pacea, libertatea, oportunitatea, siguranta si justitia pentru toate persoanele.
In plina perioada de globalizare si de schimbari continue, lumea devine din ce in ce mai mica, mai interdependenta si mai complexa. Voluntariatul reprezinta o modalitate prin care pot fi intarite si sustinute valorile legate de comunitate, de serviciul adus aproapelui; persoanele pot sa isi exercite drepturile si responsabilitatile de membri ai comunitatilor si
se pot stabili puncte de legatura intre diferite culturi.
Voluntariatul transforma in actiune declaratia Natiunilor Unite potrivit careia „noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea”.
Drepturile voluntarilor sunt stipulate in Carta drepturilor si obligatiilor, elaborata de Centrul National de Voluntariat din Paris, Franta.
Printre acestea se numara: dreptul de a fi tratat ca fiind un coleg cu drepturi egale si nu ca mina de lucru ieftina, dreptul de a-i fi luate in calcul preferintele personale, temperamentul, experienta de viata, studiile si experienta profesionala in acordarea de sarcini, dreptul de a participa la sesiuni de formare in domeniul in care presteaza activitate, atat la inceputul activitatii, cat si pe parcurs, dreptul la un loc unde sa isi desfasoare activitatea, dreptul de a fi ascultat si de a juca un rol in planificarea activitatilor, de a se simti liber sa faca sugestii si de a-i fi respectate opiniile.
De ce este important voluntariatul? Am sa va raspund printr-o afirmatie a liderului politic si spiritual indian, Mahatma Gandhi „pentru ca daca vrem sa traim intr-o lume mai buna, trebuie sa contribuim la crearea ei”.
Voluntariatul inca nu beneficiaza de suficienta atentie si informare
Interviu cu Cristina Nicolescu, director executiv al Centrului National de Voluntariat Pro Vobis din Cluj Napoca
1. Voluntariatul este foarte putin practicat in Romania. De ce credeti ca se intampla acest lucru?
Nu as spune ca voluntariatul este foarte putin practicat in Romania, ci dimpotriva, ca nu se stie foarte mult despre adevarata amploare a fenomenului. Sunt, numai in judetul Cluj, peste 1.500 de organizatii si foarte multe dintre ele lucreaza cu voluntari. Nu am cifre la nivel national, dar cu siguranta numarul organizatiilor inregistrate este de ordinul zecilor de mii si mai mult de jumatate dintre acestea implica voluntari. As vrea sa va pot oferi cifre exacte despre cati voluntari sunt in Romania, dar din pacate astfel de statistici nu exista. Va pot oferi doar exemple punctuale. In cadrul Saptamanii Nationale a Voluntariatul de anul acesta s-a reusit mobilizarea a peste 1.000 de voluntari in doar 7 zile, care au fost implicati activ in 15 localitati in organizarea evenimentelor incluse in program. Si va mai pot spune ca prin centrul de Voluntariat Cluj Napoca au trecut in cursul anului 2004 peste 400 de voluntari. Sunt cifre extrem de punctuale care nu va pot oferi o imagine de ansamblu, dar va pot da o idee despre ce se intampla la nivelul voluntariatului in Romania in acest moment. Este adevarat ca voluntariatul din Romania este departe de a atinge cifrele extrem de mari pe care le putem vedea in cazul Marii Britanii, Statelor Unite sau Canadei de exemplu, dar totusi nu as putea spune ca voluntariatul este foarte putin practicat in Romania. Mai degraba as spune ca voluntariatul nu este foarte cunoscut in Romania si nu beneficiaza de suficienta atentie pentru a sti cat de extinsa este aceasta forma de implicare civica la nivel national.
2. Credeti ca spiritul civic este mai putin pronuntat la tinerii romani sau pur si simplu le lipseste informarea?
Nu cred ca spiritul civic este mai putin pronuntat in cazul tinerilor romani si nici ca le lipseste informarea. Cred ca le lipsesc increderea si speranta. Increderea ca pot schimba ceva prin implicarea lor si speranta ca vor reusi sa aiba viata pe care si-o doresc in Romania. Aceste doua aspecte se reflecta nu doar in nivelul participarii lor ca voluntari, ci si in nivelul participarii politice sau al responsabilitatii civice de orice alta natura.
3. Care sunt avantajele celor care fac voluntariat?
Avantajele celor care desfasoara activitati de voluntariat variaza de la satisfactia personala, la dobandirea de experienta in viitorul domeniu de activitate, la familiarizarea cu diferite sisteme operationale si cu institutii si/sau structuri organizationale, la crearea de prietenii si contacte profesionale utile pana la gasirea unui loc de munca pe baza experientei dobandite ca voluntar. Avantajele sunt variabile in functie de categoria de voluntari despre care vorbim. Cele de mai sus se refera in general la tineri si in mod specific la studenti, care sunt cea mai larga categorie de voluntari din Romania. Angajatii care se implica in activitati de voluntariat (individual sau cu sprijinul angajatorului) au avantaje de alta natura: de la abilitati pe care nu le dobandesc in cadrul locului de munca, dar care le sunt de folos aici (comunicare, leadership, spirit de echipa) pana la satisfactia iesirii din rutina zilnica prin desfasurarea de activitati de voluntariat care nu au legatura cu locul de munca obisnuit. Avantajele voluntarilor au, in general, efect pe termen lung si in mod cert nu sunt de natura materiala.
4. Ce programe de voluntariat sunt disponibile in toata tara pentru tinerii care vor sa se implice in astfel de activitati?
Exista programe variate desfasurate in general de catre organizatiile neguvernamentale. Sunt programe in domeniul social, protectia mediului, educatie, arte si sport etc. Nu exista un inventar al programelor disponibile, dar exista cateva mecanisme prin care cei care doresc sa devina voluntari se pot informa. Sunt pe de o parte centrele de voluntariat (12 in tara, listate pe pagina www.voluntariat.ro) sau sunt organizatii active in domeniile amintite si in alte domenii care pot fi gasite fie prin intermediul bazelor de date disponibile on-line (www.ngo.ro, www.centras.ro), fie prin cautare efectiva pe internet. Exista si anumite buletine informative dintre care cel mai raspandit este buletinul voluntar editat de catre Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (www.fdsc.ro) si in care sunt anuntate diferite programe derulate de catre organizatii si chiar solicitari directe de voluntari.
5. In ce masura ofera marile companii studentilor, posibilitatea de a lucra ca voluntar la ei?
Potrivit legii voluntariatului 195/2001 „voluntariatul este activitatea de interes public desfasurata de persoane fizice, denumite voluntari, in cadrul unor raporturi juridice, altele decat raportul juridic de munca si raportul juridic civil de prestare a unei activitati remunerate”. Nu putem vorbi despre voluntariat in cadrul marilor companii pentru ca obtinerea de profit prin utilizarea muncii neplatite ar fi neetica. Exista programe de internship sau stagii practice organizate de catre firme, pe care insa nu le-as numi programe de voluntariat, ele avand mai degraba o componenta de educatie profesionala specializata si intrand in categoria stagiilor de practica profesionala sau internship.
Marile companii ofera insa posibiliattea angajatilor lor sa desfasoare activitati de voluntariat cu sprijinul lor, in cadrul programului platit de lucru si care se inscriu in sfera voluntariatului sprijinit de angajator („corporate volunteerism”).
Ofertele de voluntariat de pe piata se adreseaza in special tinerilor
6. In tarile occidentale si pensionarii sunt implicati in activitati de voluntariat? Care este situatia in Romania?
Situatia in Romania in privinta implicarii persoanelor aflate la pensie in activitati de voluntariat nu este la nivelul celei din alte tari europene din mai multe motive. Pe de o parte, este influenta mult mai mare pe care fosta munca patriotica a avut-o asupra acestei categorii de varsta si care are o reprezentare destul de diferita, din aceasta cauza, asupra voluntariatului. Pe de alta parte, cred ca in marea lor majoritate, ofertele de voluntariat disponibile pe piata voluntariatului din Romania se adreseaza mai degraba tinerilor, prin abilitatile solicitate (majoritatea oportunitatilor de voluntariat presupun cunostinte de utilizare PC sau limbi straine), cerinte care indeparteaza din start o anumita categorie de potentiali voluntari, intre care si cea a persoanelor de varsta a treia. Un alt motiv este si lipsa informatiei. Dupa cum am spus mai sus, majoritatea oportunitatilor de voluntariat sunt promovate pe cale electronica si din acest motiv ajung preponderent la tineri si mai greu la persoanele de varsta a treia. Nu as vrea sa se inteleaga faptul ca nu exista voluntari de varsta a treia. Acestia exista, dar sunt destul de putini si implicarea acestora este mai degraba efectul unor circumstante subiective decat al unor strategii sau eforturi directionate catre aceasta categorie de varsta. Potentialul lor este foarte mare si sper ca in curand piata voluntariatului sa se diversifice si sa ofere suficiente oportunitati si pentru aceasta categorie de potentiali voluntari.
7.Cum vedeti viitorul voluntariatului in Romania?
Voluntariatul in Romania se afla in plina dezvoltare si sunt convinsa ca va continua pe panta ascendenta pe care se afla. A inceput sa fie inclus si in legislatia din diferite domenii, incepe sa fie valorizat ca si experienta la angajare, iar in sectorul nonprofit este cu siguranta una dintre resursele de baza. Ar fi nevoie de mai multa atentie din partea presei pentru a facilita accesul cat mai multor persoane la informatia despre voluntariat si pentru a promova ideea de implicare. Se cauta in general povestile extraordinare in care un voluntar a schimbat viata unui om. Exista si astfel de situatii, dar nu sunt regula. Pentru ca, de obicei, voluntarii sunt oameni obisnuiti care au de daruit din timpul, energia si abilitatile lor. Daca privim la impactul fiecarui voluntar in parte vom vedea cu greu schimbarea, pentru ca un singur om nu poate tranforma o societate intreaga. Daca insa privim implicarea voluntarilor in ansamblu ne vom da seama de valoarea adaugata pe care activitatea lor o aduce societatii romanesti si de importanta implicarii cat mai multor persoane in activitati de voluntariat. Sunt sigura ca voluntariatul va deveni o obisnuinta pentru societatea romaneasca.
Cea mai buna reprezentare a perceptiei noastre despre viitorul voluntariatului o reprezinta viziunea organizatiei noastre: „Viziunea noastra este cea a unei societati romanesti in care fiecare persoana isi aduce in mod voluntar contributia la dezvoltarea comunitatii in care traieste, fie oferindu-si timpul, cunostintele, energia, deprinderile, talentele sau experienta, fie sprijinind financiar initiativele voluntare din cadrul comunitatii. Visam la o societate in care implicarea intr-o activitate de voluntariat in beneficiul comunitatii reprezinta o parte acceptata si apreciata a existentei fiecarei persoane si in armonie cu celelalte angajamente ale sale fata de familie, educatie, munca si recreere.”
Autor: Dana Puscoci
Voluntariatul este foarte practicat in tarile Europei Occidentale si SUA, de catre oricine, fie ca sunt studenti, someri, angajati sau pensionari. Nevoia fiecaruia de a da ceva in schimb catre societate, de a-i ajuta pe cei mai putin norocosi sau de a lupta pentru o cauza umanitara este mult mai dezvoltata in aceste tari.
Daca ati aplicat pentru o bursa in strainatate, cu siguranta vi s-a cerut sa treceti la CV si activitatile de voluntariat pe care le-ati intreprins. De ce? Pentru ca voluntariatul spune ceva despre voi, despre ideile si cauzele in care credeti.
Dupa modelul importat din Occident, voluntariatul a fost adus in Romania de organizatiile neguvernamentale (ONG) care, prin definitia lor, realizeaza actiuni caritabile si de ajutorare a unor categorii de persoane sau in sprijinul unor actiuni. ONG-urile lucreaza cu voluntari deoarece resursele nu le permit angajarea unui numar mare de oameni.
O defintie a voluntariatului adoptata de Consiliul National al Voluntariatului este „activitatea desfasurata din proprie initiativa, de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala”.
Potrivit Legii voluntariatului din Romania, se incheie un contract de voluntariat, care este o conventie cu titlu gratuit, realizata intre o persoana fizica, denumita voluntar, si o persoana juridica, denumita organizatie gazda, in temeiul careia prima persoana se obliga fata de a doua sa presteze o activitate de interes public fara a obtine o contraprestatie materiala.
Articolul 5 din Legea voluntariatului stipuleaza faptul ca este interzis sa se incheie un contract de voluntariat in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prestari servicii sau a altui contract cu titlu oneros pentru efectuarea prestatiilor respective.
Fie ca va hotarati sa lucrati ca voluntari pentru un camin de batrani sau pentru o organizatie care se ocupa de copii cu disabilitati, pentru un adapost de animale sau pentru o organizatie internationala, iata care sunt motivele pentru care ar trebui sa fiti voluntari:
• pentru a va distra,
• pentru a castiga experienta in vederea obtinerii unui serviciu mai bun,
• pentru a nu pierde vremea acasa,
• pentru a va face noi prieteni,
• pentru a fi cu prietenii care sunt deja voluntari,
• pentru a invata lucruri noi si va forma deprinderi utile,
• pentru a da inapoi o parte din ceea ce ati primit de la altii,
• pentru a va face contacte utile, care va pot fi de folos de-a lungul carierei,
• pentru a va simti util,
• pentru a fi parte a unei organizatii prestigioase,
• pentru a testa o noua cariera,
• pentru a-i ajuta pe cei mai putin norocosi,
• pentru a realiza ceva, pentru a aduce o schimbare,
• pentru a ameliora comunitatea,
• pentru a-ti asuma o responsabilitate,
• pentru a face parte dintr-o echipa,
• pentru a intelege problemele comunitatii in care traiti.
In Declaratia Universala cu privire la voluntariat se evidentiaza faptul ca acesta este o componenta fundamentala a societatii civile. El insufleteste cele mai nobile aspiratii ale omenirii - pacea, libertatea, oportunitatea, siguranta si justitia pentru toate persoanele.
In plina perioada de globalizare si de schimbari continue, lumea devine din ce in ce mai mica, mai interdependenta si mai complexa. Voluntariatul reprezinta o modalitate prin care pot fi intarite si sustinute valorile legate de comunitate, de serviciul adus aproapelui; persoanele pot sa isi exercite drepturile si responsabilitatile de membri ai comunitatilor si
se pot stabili puncte de legatura intre diferite culturi.
Voluntariatul transforma in actiune declaratia Natiunilor Unite potrivit careia „noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea”.
Drepturile voluntarilor sunt stipulate in Carta drepturilor si obligatiilor, elaborata de Centrul National de Voluntariat din Paris, Franta.
Printre acestea se numara: dreptul de a fi tratat ca fiind un coleg cu drepturi egale si nu ca mina de lucru ieftina, dreptul de a-i fi luate in calcul preferintele personale, temperamentul, experienta de viata, studiile si experienta profesionala in acordarea de sarcini, dreptul de a participa la sesiuni de formare in domeniul in care presteaza activitate, atat la inceputul activitatii, cat si pe parcurs, dreptul la un loc unde sa isi desfasoare activitatea, dreptul de a fi ascultat si de a juca un rol in planificarea activitatilor, de a se simti liber sa faca sugestii si de a-i fi respectate opiniile.
De ce este important voluntariatul? Am sa va raspund printr-o afirmatie a liderului politic si spiritual indian, Mahatma Gandhi „pentru ca daca vrem sa traim intr-o lume mai buna, trebuie sa contribuim la crearea ei”.
Voluntariatul inca nu beneficiaza de suficienta atentie si informare
Interviu cu Cristina Nicolescu, director executiv al Centrului National de Voluntariat Pro Vobis din Cluj Napoca
1. Voluntariatul este foarte putin practicat in Romania. De ce credeti ca se intampla acest lucru?
Nu as spune ca voluntariatul este foarte putin practicat in Romania, ci dimpotriva, ca nu se stie foarte mult despre adevarata amploare a fenomenului. Sunt, numai in judetul Cluj, peste 1.500 de organizatii si foarte multe dintre ele lucreaza cu voluntari. Nu am cifre la nivel national, dar cu siguranta numarul organizatiilor inregistrate este de ordinul zecilor de mii si mai mult de jumatate dintre acestea implica voluntari. As vrea sa va pot oferi cifre exacte despre cati voluntari sunt in Romania, dar din pacate astfel de statistici nu exista. Va pot oferi doar exemple punctuale. In cadrul Saptamanii Nationale a Voluntariatul de anul acesta s-a reusit mobilizarea a peste 1.000 de voluntari in doar 7 zile, care au fost implicati activ in 15 localitati in organizarea evenimentelor incluse in program. Si va mai pot spune ca prin centrul de Voluntariat Cluj Napoca au trecut in cursul anului 2004 peste 400 de voluntari. Sunt cifre extrem de punctuale care nu va pot oferi o imagine de ansamblu, dar va pot da o idee despre ce se intampla la nivelul voluntariatului in Romania in acest moment. Este adevarat ca voluntariatul din Romania este departe de a atinge cifrele extrem de mari pe care le putem vedea in cazul Marii Britanii, Statelor Unite sau Canadei de exemplu, dar totusi nu as putea spune ca voluntariatul este foarte putin practicat in Romania. Mai degraba as spune ca voluntariatul nu este foarte cunoscut in Romania si nu beneficiaza de suficienta atentie pentru a sti cat de extinsa este aceasta forma de implicare civica la nivel national.
2. Credeti ca spiritul civic este mai putin pronuntat la tinerii romani sau pur si simplu le lipseste informarea?
Nu cred ca spiritul civic este mai putin pronuntat in cazul tinerilor romani si nici ca le lipseste informarea. Cred ca le lipsesc increderea si speranta. Increderea ca pot schimba ceva prin implicarea lor si speranta ca vor reusi sa aiba viata pe care si-o doresc in Romania. Aceste doua aspecte se reflecta nu doar in nivelul participarii lor ca voluntari, ci si in nivelul participarii politice sau al responsabilitatii civice de orice alta natura.
3. Care sunt avantajele celor care fac voluntariat?
Avantajele celor care desfasoara activitati de voluntariat variaza de la satisfactia personala, la dobandirea de experienta in viitorul domeniu de activitate, la familiarizarea cu diferite sisteme operationale si cu institutii si/sau structuri organizationale, la crearea de prietenii si contacte profesionale utile pana la gasirea unui loc de munca pe baza experientei dobandite ca voluntar. Avantajele sunt variabile in functie de categoria de voluntari despre care vorbim. Cele de mai sus se refera in general la tineri si in mod specific la studenti, care sunt cea mai larga categorie de voluntari din Romania. Angajatii care se implica in activitati de voluntariat (individual sau cu sprijinul angajatorului) au avantaje de alta natura: de la abilitati pe care nu le dobandesc in cadrul locului de munca, dar care le sunt de folos aici (comunicare, leadership, spirit de echipa) pana la satisfactia iesirii din rutina zilnica prin desfasurarea de activitati de voluntariat care nu au legatura cu locul de munca obisnuit. Avantajele voluntarilor au, in general, efect pe termen lung si in mod cert nu sunt de natura materiala.
4. Ce programe de voluntariat sunt disponibile in toata tara pentru tinerii care vor sa se implice in astfel de activitati?
Exista programe variate desfasurate in general de catre organizatiile neguvernamentale. Sunt programe in domeniul social, protectia mediului, educatie, arte si sport etc. Nu exista un inventar al programelor disponibile, dar exista cateva mecanisme prin care cei care doresc sa devina voluntari se pot informa. Sunt pe de o parte centrele de voluntariat (12 in tara, listate pe pagina www.voluntariat.ro) sau sunt organizatii active in domeniile amintite si in alte domenii care pot fi gasite fie prin intermediul bazelor de date disponibile on-line (www.ngo.ro, www.centras.ro), fie prin cautare efectiva pe internet. Exista si anumite buletine informative dintre care cel mai raspandit este buletinul voluntar editat de catre Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (www.fdsc.ro) si in care sunt anuntate diferite programe derulate de catre organizatii si chiar solicitari directe de voluntari.
5. In ce masura ofera marile companii studentilor, posibilitatea de a lucra ca voluntar la ei?
Potrivit legii voluntariatului 195/2001 „voluntariatul este activitatea de interes public desfasurata de persoane fizice, denumite voluntari, in cadrul unor raporturi juridice, altele decat raportul juridic de munca si raportul juridic civil de prestare a unei activitati remunerate”. Nu putem vorbi despre voluntariat in cadrul marilor companii pentru ca obtinerea de profit prin utilizarea muncii neplatite ar fi neetica. Exista programe de internship sau stagii practice organizate de catre firme, pe care insa nu le-as numi programe de voluntariat, ele avand mai degraba o componenta de educatie profesionala specializata si intrand in categoria stagiilor de practica profesionala sau internship.
Marile companii ofera insa posibiliattea angajatilor lor sa desfasoare activitati de voluntariat cu sprijinul lor, in cadrul programului platit de lucru si care se inscriu in sfera voluntariatului sprijinit de angajator („corporate volunteerism”).
Ofertele de voluntariat de pe piata se adreseaza in special tinerilor
6. In tarile occidentale si pensionarii sunt implicati in activitati de voluntariat? Care este situatia in Romania?
Situatia in Romania in privinta implicarii persoanelor aflate la pensie in activitati de voluntariat nu este la nivelul celei din alte tari europene din mai multe motive. Pe de o parte, este influenta mult mai mare pe care fosta munca patriotica a avut-o asupra acestei categorii de varsta si care are o reprezentare destul de diferita, din aceasta cauza, asupra voluntariatului. Pe de alta parte, cred ca in marea lor majoritate, ofertele de voluntariat disponibile pe piata voluntariatului din Romania se adreseaza mai degraba tinerilor, prin abilitatile solicitate (majoritatea oportunitatilor de voluntariat presupun cunostinte de utilizare PC sau limbi straine), cerinte care indeparteaza din start o anumita categorie de potentiali voluntari, intre care si cea a persoanelor de varsta a treia. Un alt motiv este si lipsa informatiei. Dupa cum am spus mai sus, majoritatea oportunitatilor de voluntariat sunt promovate pe cale electronica si din acest motiv ajung preponderent la tineri si mai greu la persoanele de varsta a treia. Nu as vrea sa se inteleaga faptul ca nu exista voluntari de varsta a treia. Acestia exista, dar sunt destul de putini si implicarea acestora este mai degraba efectul unor circumstante subiective decat al unor strategii sau eforturi directionate catre aceasta categorie de varsta. Potentialul lor este foarte mare si sper ca in curand piata voluntariatului sa se diversifice si sa ofere suficiente oportunitati si pentru aceasta categorie de potentiali voluntari.
7.Cum vedeti viitorul voluntariatului in Romania?
Voluntariatul in Romania se afla in plina dezvoltare si sunt convinsa ca va continua pe panta ascendenta pe care se afla. A inceput sa fie inclus si in legislatia din diferite domenii, incepe sa fie valorizat ca si experienta la angajare, iar in sectorul nonprofit este cu siguranta una dintre resursele de baza. Ar fi nevoie de mai multa atentie din partea presei pentru a facilita accesul cat mai multor persoane la informatia despre voluntariat si pentru a promova ideea de implicare. Se cauta in general povestile extraordinare in care un voluntar a schimbat viata unui om. Exista si astfel de situatii, dar nu sunt regula. Pentru ca, de obicei, voluntarii sunt oameni obisnuiti care au de daruit din timpul, energia si abilitatile lor. Daca privim la impactul fiecarui voluntar in parte vom vedea cu greu schimbarea, pentru ca un singur om nu poate tranforma o societate intreaga. Daca insa privim implicarea voluntarilor in ansamblu ne vom da seama de valoarea adaugata pe care activitatea lor o aduce societatii romanesti si de importanta implicarii cat mai multor persoane in activitati de voluntariat. Sunt sigura ca voluntariatul va deveni o obisnuinta pentru societatea romaneasca.
Cea mai buna reprezentare a perceptiei noastre despre viitorul voluntariatului o reprezinta viziunea organizatiei noastre: „Viziunea noastra este cea a unei societati romanesti in care fiecare persoana isi aduce in mod voluntar contributia la dezvoltarea comunitatii in care traieste, fie oferindu-si timpul, cunostintele, energia, deprinderile, talentele sau experienta, fie sprijinind financiar initiativele voluntare din cadrul comunitatii. Visam la o societate in care implicarea intr-o activitate de voluntariat in beneficiul comunitatii reprezinta o parte acceptata si apreciata a existentei fiecarei persoane si in armonie cu celelalte angajamente ale sale fata de familie, educatie, munca si recreere.”
Saturday, February 24, 2007
SIBIU
Situat deasupra asezarilor neolitice, si pastrand urme ale asezarii romane Cedonia, Sibiu este mentionat in documente incepand cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Cand saxonii s-au stabitit aici, populatia romana era organizata, ca in intraga Transilvanie, in propriile sale forme politice. Saxonii au numit asezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce populatia romana ia dat numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea economica a mestesugarilor sai, Sibiu s-a dezvoltat continuu, evolutia sa urmand dezvoltarea caracteristica oraselor medievale. Vechiul targ a facut loc modernului oras.
Evenimente semnificative:
1192 - Sibiu (cibinium) este pentru prima data mentionat intr-un document oficial;
1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania;
1300 - s-a deschis prima biblioteca;
1367 - este metionata pentru prima data intr-un document prima breasla din Sibiu, cea a tabacarilor;
1494 - prima farmacie din tara;
1528 - prima tiparnita din Transilvania;
1543 - prima moara de hartie din Principatele Romanesti;
1788 - este inregistrata prima manufacura, cea de matasuri;
1790 - Samuel Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu din tara;
1841 - este deschisa prima banca germana din Sibiu;
1861 - este fondata ASTRA;
1868 - este infiintata prima casa de economii si credit din Transilvania;
1872 - este data in exploatare calea ferata Sibiu - Copsa Mica;
1875 - Andreas Rieger inaugureaza prima fabrica de constructii de masini din Transilvania;1894 - este deschisa oficial prima statiune montana din tara, Paltinis;
1898 - are loc prima proiectie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondiala);1904 - primul tramvai electric.
http://www.xatech.com/update_flash.shtml" />
Get'>http://www.xatech.com/web_gear/?ss">Get your own Slide Show!
Subscribe to:
Posts (Atom)
